Romania Tourist Info este un portal turistic social, ce are ca scop crearea unui ghid turistic on-line cu o vastă colecție de obiective turistice românești de valoare, atât amenajate cât și în stare naturală și greu de găsit, pentru a le putea oferi doritorilor într-un cadru organizat și foarte eficient.
Având o gamă largă de informații concrete, descriere, galerie foto, accesibilitate, hărți, coordonate geografice, precum și o serie de mecanisme de căutare, noi credem că putem ușura procesul de localizare și maximiza plăcerea de a vizita aceste locuri.
Turismul românesc suferă grav în lipsa unei promovări eficiente și suntem convinși că putem remedia acest lucru cu ajutorul tău, și ai celorlați români prin intermediul acestui portal.
Eficiența portalului depinde foarte mult de cantitatea de informație de care dispune. Dacă ai vizitat obiective în România care crezi că merită văzute, participă și tu. Îți vom fi reunoscători și noi și cei călători în baza informațiilor oferite de tine.
Poți citi mai mult despre cauza noatră aici ...
Descriere: In muzeu sunt expuse piese descoperite pe teritoriul comunei Iclod, in urma sapaturilor arheologice, oferind date importante despre preistoria Transilvaniei. Elementele de istorie locala si colectia de etnografie adauga o nota specifica muzeului. ( www.ic ... [info]
Descriere: Belis (in maghiara Beles sau Josikatelep) este o comuna de munte din judetul Cluj, Transilvania, Romania, situat��� la aproximativ 80 km vest de Cluj-Napoca si circa 30 km sud de Huedin. Toponimul pare sa fie de origine slava. <br> Comuna este al ... [info]
Descriere: Palatul Loffler este o cladire istorica din centrul Timisoarei, in Piata Victoriei, construita intre 1912-1913 de familia si firma Loffler. Se afla pe partea denumita "Surogat". ... [info]
Descriere: Bucura sau Bucura I ,este un varf muntos situat in muntii Retezat, si are o altitudine de 2433 m. Accesul pe varf se poate face dinspre varful Retezat, dinspre Curmatura Bucurei sau dinspre Poarta Bucurei. ... [info]
Descriere: Hetiur, mai demult Hetur, Hetura (in dialectul sasesc Marembrich, in germana Marienburg, Meremberg, in maghiara Hetur) este o localitate in judetul Mures, Transilvania, Romania. *Asezare Localitatea Hetiur este situata in partea sudica a judetului, ... [info]
Descriere: Varful La podeiu este un varf muntos situat in Masivul Fagaras, care are altitudinea de 2.408 metri. Se afla la mic�� distanta de varful Negoiu inspre Nord, dincolo de Strunga Ciobanului. ... [info]
Descriere: Corabia este un varf muntos situat in Masivul Fagaras, care are altitudinea de 2.407 metri. Se gaseste pe traseul de creasta intre saua Podragului si varful Vistea. ... [info]
Descriere: Varful Costila este varful muntos clasat al patrulea intre varfurile muntoase din Muntii Bucegi, cu altitudinea de 2.490 m, depasit de Omu, 2.507m, Bucura Dumbrava, 2.503 m si de Bucsoiu, 2.492 m. <br> Este vizibil de pe creasta Pietrei Mari, p ... [info]
Descriere: Cetatea Brasovului sau ``Cetatuia de pe Staja`` a fost un punct important de aparare, situat insa in afara cetatii Brasovului pe un deal numit Staja actula avand denumirea de Dealul Cetatii. La inceputul secolului XV aici exista doar un turn de veghe care ... [info]
Descriere: Lentila de chihlimbar a Luanei(legenda)<br>Celebra lentila de chihlimbar ar fi de marimea unei coroane regesti ( un oval asa de mare !); este posibil sa fi existat altfel de norme prin care se da valoarea chihlimbarului in trecut . Aceasta legenda l ... [info]
Descriere: Lac format prin dizolvarea stratului de sare si tasare.<br>Altitudine 780m.<br>Adancime 2-18m<br>Suprafata 11.5ha<br>Microbaraj.<br>Climat microdeltaic. ... [info]
Descriere: Muzeul National Brukenthal este un muzeu din Sibiu, avand sediul principal in Palatul Brukenthal din Sibiu, construit de baronul Samuel von Brukenthal intre anii 1778 si 1788, pe o latura a Pietei Mari. Muzeul Brukenthal a fost infiintat in anul 1817, fii ... [info]
Descriere: Manastirea Prislop este o manastire din Romania situata in apropierea satului Silvasu de Sus din judetul Hunedoara. De aproape sapte secole, ea reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. Manastirea Prislop ... [info]
Descriere: Muzeul Militar National din Oradea se afla intr-o cladire in stilul secesiunii vieneze de pe strada Armatei. Edificiul a fost construit in 1895 pentru armata ungara.<br><br>Festivitatea de deschidere a punctul muzeistic militar Oradea a avut l ... [info]
Descriere: Castelul Peles, situat in Valea Pelesului, a fost construit pe vremea Regelui Carol I al Romaniei (1866-1914) si a fost resedinta de vara a Regilor Romaniei, devenind unul dintre cele mai importante monumente ale Europei secolului XIX. Dupa anul 1900, cla ... [info]
Descriere: Pietroaia este unul din cele sapte sate ale comunei Sopot, judetul Dolj. Este situat pe drumul judetean 606 DJ ce leaga orasul Craiova de localitatea Vanju Mare, la confluenta vaii Brabova cu valea Urdinita. Relieful satului este format din doua vai si t ... [info]
Descriere: Pensiune turistica in Parcul Natural Apuseni, Smida, Belis, Cluj, Romania va ofera cazare la munte in 9 camere duble si 1 apartament, cu o capacitate de 30 locuri. Camerele au grupuri sanitare cu: dus, uscator de par si halate de baie; mobilier din lemn m ... [info]
Descriere: Voitinel este o localitate in judetul Suceava, Moldova, Romania.
www.comunavoitinel.ro ( Site-ul oficial al comunei ) ... [info]
Alege o vacanță în România. Munte, mare, istorie, cultură, le găsești pe toate la noi in țară.
România oferă o varietate deosebită in ceea ce privește obiectivele turistice.
Printr-un efort colectiv, membri portalului nostru ți-au adus cele mai atractive obiective turistice din România așa cum le văd ei.
Imagini inedite, detalii descriptive, îndrumări (coordonate GPS, hărți rutiere), activități de agrement, toate informațiile de care ai nevoie să te convingă să le vizitezi.
In muzeu sunt expuse piese descoperite pe teritoriul comunei Iclod, in urma sapaturilor arheologice, oferind date importante despre preistoria Transilvaniei. Elementele de istorie locala si colectia de etnografie adauga o nota specifica muzeului. ( w [...]
Cultura din Anina poartă amprenta condiţiilor aparte ale acestei zone. În devenirea sa, cultura este rezultată din interacţiunea datinilor şi tradiţiilor şi obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. De la întemeierea localităţii şi până în prezent, pe aceste meleaguri au trăit la un loc austrieci, cehi, slovaci, unguri şi românii din zonele Oraviţei şi Văii Almăjului. Mai apoi, după Marea Unire din 1918 şi în special odată cu instaurarea orânduirii socialiste au început să vină românii din alte zone ale ţării spre a munci în minerit. Cultura acestor locuri a fost marcată de elemente specifice fiecărui segment etnic al populaţiei, îmbinând particularităţi ale fiecăreia într-o cultură multietnică. În anii socialismului s-a produs o regresie, o estompare a manifestărilor culturale specifice, a obiceiurilor şi tradiţiilor. În prezent se încearcă redescoperirea şi punerea în valoare a culturii, indiferent de forma sa: muzică, dans, port popular, literatură, pictură, fotografie, etc. Una dintre cele mai importante şi longevive asociaţii culturale din Anina, atestată documentar din anul 1865, dar probabil mult mai veche este Fanfara oraşului, înfiinţată ca fanfară a minierilor. În decursul anilor a participat la nenumărate manifestaţii culturale naţionale, şi a adus numeroase premii cu care oraşul Anina se mândreşte. Principalul nucleu cultural al oraşului s-a dezvoltat la Casa de Cultură din Anina, construită în anul 1920 şi care din anul 2004 aparţine Domeniului Public al Primăriei Anina. Fanfara din Steierdorf – Anina cunoscută şi ca „Muzica Minieră” a aniversat în anul 2007, 142 de ani de la prima atestare documentară, la 20 mai 1865, fiind cea mai veche asociaţie culturală în activitate din localitatea Anina. Stă mărturie în acest sens regulamentul de funcţionare al unui grup muzical cunoscut sub denumirea de fanfară. Acest grup a fost constituit la puţul Thinnfeld şi era format din 18 membri: un dirijor, trei solişti suflători şi restul interpreţi la diferite alte instrumente. În toţi anii existenţei sale a fost formaţia care a participat activ la toate manifestaţiile culturale, şi nu numai, din oraşul Anina, însoţind locuitorii în clipele de bucurie, dar şi în cele de tristeţe sau necaz. A participat la o mulţime de manifestaţii culturale din judeţ şi din ţară, unde a obţinut întotdeauna premii, a însoţit muncitorii la greve, a încântat asistenţa la tradiţionalele baluri, a participat la organizarea zilelor de 1. Mai, Sf. Varvara sau ziua Minerului, la hramul bisericilor din localitate, a cântat în fiecare an la serbarea zilei naţionale a României şi a dat onorul unor conducători de stat şi guvern ai României, dar şi unor autorităţi din străinătate.
Linia ferată Oraviţa - Anina Construcţia acestei linii a fost un rezultat al exploatărilor miniere din acest ţinut montan al Banatului de Sud. Această linie ferată Oraviţa - Anina constituie pe drept cuvânt o artă inginerească a construcţiilor în materie de căi ferate montane. Este un unicat în ţara noastră şi în Sud-Estul Europei şi îşi merită într-adevăr denumirea de Semmeringul Bănăţean. Necesitatea construirii căii ferate Anina-Oravita a fost gândită după ce s-a descoperit în 1790 de către Mathias Hammer cărbunele de la Anina. Exploatarea acestui cărbune a creat necesitatea transportului acestuia către Dunăre. În anul 1847 s-a terminat construirea şoselei Oraviţa – Steierdorf – Anina, necesară pentru transportul de cărbune la Oraviţa cu căruţele trase de cai. Acest lucru nu a satisfăcut nevoile de transport. În acest context au apărut discuţiile despre construirea de infrastructură pe cale ferată. Astfel, în 1854 a fost dată în folosinţă linia Oraviţa – Baziaş. În privinţa construirii liniei ferate Oraviţa – Anina, au fost mai multe proiecte, dar abia din anul 1855, când a fost preluată calea ferată din Oraviţa de către STEG, s-a conturat construcţia căii ferate Oraviţa - Anina. Segmentul Oraviţa-Lişava a fost construit de inginerul Bach, La 15 decembrie 1863, a fost inaugurata calea ferata cu ecartament normal Anina-Oravita, de catre locomotiva ,,Steyerdorf" tip Steg 34, cu numarul de fabricatie 500, o locomotiva tender sistem Engerth, proiectata de Pius - Fink, dupa idea consilierului Wilhelm Engerth si construita de specialistii italieni care au realizat si calea ferata Villach- Austria si Udine- Italia. Aceasta cale ferata mai prezinta inca interes datorita serpentinelor si curbelor abrupte, a celor 10 viaducte si 14 tunele. Marea artă a construcţiei aceste căi ferate constă în faptul că are o inclinare de 20 o/oo faţă de celelalte căi ferate care au avut o inclinare cu diferenţă de nivel de 14‰. De asemenea raza curbelor la această linie este de 114 m faţă de celelalte căi care au o rază de 150 m. Din aceste motive au fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale. Trecerea peste văi adânci are o lungime totală de 843 m, iar tunelele măsoară o lungime totală de 2084 m. A fost nevoie sa se faca străpungeri şi tăieturi în deal pe o distanţă de 21 km şi numai pe aproximativ 10 km trenul are o linie ferată normală.În felul acesta s-a născut de fapt linia ferată Oraviţa - Anina care constituie o artă inginerească de construcţii de căi ferate şi care a fost dată în folosinţă în anul 1863. Linia ferată Oraviţa - Anina are o lungime de 34 km, iar construcţia a costat în total 5.000.000 de gulden. Au fost construite în total 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, tuneluri într-o lungime totală de 2084 m si străpungeri de dealuri pe o lungime totală de 21.171 m. Trecerea peste văi se împarte între următoarele puncte: Oraviţa şi Maidan 6 treceri - dintre care viaductul cel mai lung este aşa numitul viaduct Racoviţă de 115 m şi 26,5 m înălţime; Maidan şi Lişava au un viaduct, între Lişava şi Gârlişte (Caraşova) sunt două viaducte dintre care ultimul este cel de la Jitin - acesta fiind o adevărată operă de artă. Are 7 deschideri şi are pe o distanţă de 31 m un pod metalic, iar deschiderile exterioare sunt în boltă; la ambele capete este construit în curbă. Curbele au o deschidere pe o rază de 114 m, înălţimea stâlpilor este de 37,18 m şi parcurge o distanţă de 1.038 m. Lângă Gârlişte găsim din nou un viaduct care este aproape de Anina. Mijlocul acestuia este din fier şi are o înălţime de 31,6 m şi o lungime de 95,45 m. Această linie ferată urcă o pantă de 337,7 m de la Oraviţa unde la gară are înălţimea de 218,7 m fata de nivelul mării (Anina se găseşte la 554,4 m de la nivelul mării). Se poate face o paralelă atât privind însuşirile tehnice între cele două linii ferate, cât şi între peisajul montanistic pe care îl străbat: Linia ferată Semmering are o lungime totală de 40 km (între Glognitz-Mürzuschlag) pe o diferenţă de nivel de 388 m; la noi este o diferenţă de nivel de 340 m pe o lungime de 34 km. Acolo au fost construite 15 tunele, iar aici 14 tunele. Cel mai înalt viaduct al căi ferate Semering are 47 m, pe cand viaductul Jitin are 37 m. Deosebirea mai semnificativa constă în lungimea tunelurilor: cel mai lung are 1428 m, în timp ce pe linia Oraviţa - Anina cel mai lung tunel este de 660 m (Gârlişte).
Oraşul Anina este aşezat în munţii împăduriţi cu acelaşi nume, munţi ce reprezintă extensia sudică a Carpaţilor Occidentali, în Banatul românesc, având coordonatele 45°2’30” latitudine nordică şi 21°53’20” longitudine estică, în judeţul Caraş – Severin. Altitudinea medie a aşezării este de +645 m, iar cea minimă este de +556 m şi se află în apropierea gării. Localitatea este străbătută de către drumul naţional DN 58 care leagă municipiul Reşiţa, capitala judeţului, de drumul naţional DN 57B deviat, drum care face le¬gătura dintre Oraviţa şi Bozovici, cu care se intersectează în Valea Morii, la podul Crivinei. Din această şosea, DN 58, la Steierdorf se bifurcă vechiul drum de legătură cu Oraviţa, până la sanatoriul Marila, drumul judeţean DJ 572 B. Anina este legat de Oraviţa prin cea mai veche cale ferată montană din ţară, denumită şi Semmeringul Bănăţean datorită asemănării din punct de vedere al dificultăţilor constructive cu calea ferată austriacă de la Semmering. Această cale ferată montană are o lungime de 33,8 Km, o diferenţă de nivel de 338 m, 14 tunele şi 10 viaducte, fiind parcursă în prezent în aproximativ 2 ore. Oraşul Anina se află la circa 32 Km, pe DN 58, de municipiul Reşiţa, reşedinţa şi centrul administrativ al judeţului, la 33 Km, pe DN 57B, de Oraviţa şi la 34 Km, pe DN 57B, de Bozovici. Fosta colonie muncitoreasca de pe teritoriul actual al cartierului Steierdorf a fost creata in anul 1773 ca exploatare forestiera oraviteana, sub patronajul Aerariului Montan (adica a fiscului austriac, notiunea insemnand proprietatea statului), intr-o padure seculara de anini, aflata sub dominatia si administrarea Imperiului Austro-Ungar. In acele vremuri, mica Oravita poseda mine de cupru si de aur, un atelier de forje si topitorii de arama, care necesitau cantitati uriase de lemn si mangal. Padurile din regiunile invecinate aveau menirea sa acopere aceste consumuri. Inca din 1773, au fost aduse in acest spatiu 34 de familii formate din 70 de adulti si 24 de copii, din zonele Schladming-Ausee-Goisern-Ischl-Gmunden, din imprejurimile lacurilor Grundl-Hallstatt-Wolfgang-Traun. Colonistii s-au stabilit in regiune la 24 iunie 1773 si si-au inceput activitatea taind padurea din apropierea apei. In anul 1774, au mai fost adusi noi colonisti din Austria Superioara de la Ischl şi din Stiria, de la Schladming, precum si primii slovaci, numarandu-se deja 300 de locuitori. In anul 1786 prind contur primele locuinte spatioase din piatra si caramida, prima biserica si prima scoala din localitate. 1790 reprezinta anul inceperii unei legendare perioade din istoria Banatului montan: taietorul de lemne, Mathias Hammer, a descoperit in Valea lui Andrei (la Sigismundul de astazi) o piatra neagra si lucioasa pe care a prezentat-o Oficiului Minier de la Oravita. Ea s-a dovedit a fi huila de cea mai buna calitate. Huila de la Steierdorf si-a gasit un client constant in ,,Societatea imperial-regala de navigatie cu aburi pe Dunare”. Zona Anina se înscrie în unitatea montană şi deluroasă carpatică dezvoltată pe orogen alpin a Carpaţilor Occidentali, grupa munţilor Banatului, subdiviziunea podişurilor şi munţilor calcaroşi din cadrul sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă. Această subdiviziune formează regiunea mediană a munţilor Banatului, în care predomină relieful carstic reprezentat prin ample polii: Caraşova - Iabalcea - Brădet , aliniamente de doline: Câmpul Mărculeştilor, Buhui, Cărbunari, chei de tip canion: Caraş, Nera, Miniş, Gârlişte, izbucuri: Cârneală, Ochiul Beiului, Coronini, Padina Matei, peşteri: Prolaz, Comarnic, Buhui, etc. Munţii Aninei, cu înălţimea maximă în vârful Leordiş de 1.160 m, au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecinţă a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale şi anticlinale cu o direcţie NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi şi văi paralele înscrise pe direcţia structurii geologice, şi de întinse podişuri calcaroase “ciuruite” de doline. La est şi nord, în Munţii Aninei apar gresii şi conglomerate, care alcătuiesc Dealul Bucicul, cu 662 m înălţime şi ramificaţiile sale; în est Culmea Certej - Puşcaşu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei şi Valea Poneasca, este formată din şisturi cristaline şi granite. La est de localitatea Doman se remarcă culmea calcaroasă a Ponorului cu 808 m înălţime, care se pierde spre sud în podişul carstificat al Iabalcei, de pe partea dreaptă a râului Caraş. Între văile Caraşului şi Minişului se desfăşoarămai multe culmi lungi calcaroase paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la est la vest, sunt următoarele : Culmea Tâlva Dobrei - 635 m, Tâlva Simeon - 899 m, Culmea Moghila - 681 m, Culmea Polom - 821 m, Culmea Ciochiţa - 768 m, Tâlva Zânei - 939 m, care se continuă spre sud pe valea Minişului prin Culmea Rol; culmea Socolovăţ - 783 m, Straja - 716 m - Colonovăţ; în vest prin Culmea Predilcova - 891 m, Iudina - 704 m, iar în est cu dealul Zăbălu Mare - 835m. Între aceste culmi se află mai multe podişuri carstificate, din care amintim: Ravniştea Mare, Colonovăţ, Cereşnaia, Cârneala, Ponor şi altele. Din pricina eroziunii diferenţiate, exercitată pe roci cu durităţi diferite, cât şi a tectonicii, au luat naştere depresiuni locale la Prolaz, în Cheile Caraşului, Caraşova, Lişava, Ciudanoviţa, Anina şi pe Valea Minişului. Adrupturile stâncoase, pereţii aproape verticali însoţiţi la bază de o trenă de grohotişuri rezultate din agregările masive sunt caracteristice pentru Munţii Aninei. Râurile au săpat în calcare chei spectaculoase, precum Cheile Caraşului - 19 km lungime, Cheile Nerei - 18 km, Cheile Minişului - 14 km, Cheile Gârlişte - 9 km, Cheile Buhuiului - 8 km. Un rol important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafaţă şi de adâncime. Vegetaţia din Munţii Aninei se etajează în funcţie de altitudine şi climă. Anumite condiţii locale au permis existenţa unor originalităţi în vegetaţie. Munţii sunt de regulă ocupaţi de vegetaţie forestieră, astfel în Culmea Certez - Puşcaşu Mare la est şi vest de Anina, se află păduri de amestec - fag, molid şi brad. Pădurile de fag ocupă suprafeţe întinse atât la nord de Anina, cât şi în bazinul superior al Minişului, unde apar în amestec păduri de gorun sau brad. Mai apar carpenul, paltinul, ulmul, frasinul şi altele. Pădurile de gorun se regăsesc sub formă de petice, spre Reşiţa şi la sud de Caraş. În cadrul pădurilor, pajiştile şi terenurile ocupă suprafeţe mici, acestea predomină în podişul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucicul, la est de Caraşova şi în podişul calcaros Ravniştea. Mai apar şi numeroase poieni precum : Poiana Văliug, Poiana Beţii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Radoşchii, Iudina Mare, Ţarina şi Poiana lui Marcu. În pădurile de fag din zona Beuşniţei se adăpostesc cele mai numeroase populaţii de alun turcesc din ţara noastră. În pereţii cheilor şi pe abrupturi calcaroase se dezvoltă pădurici de tip carstic, iliric-meridional, în care predomină liliacul sălbatic, scumpia, mojdreanul, precum şi plante rare de origine sudică. Fauna din întinsele păduri din Munţii Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice precum: lupi, mistreţi, vulpi, căprioare, iepuri, veverite, salamandre şi altele. Abrupturile calcaroase golaşe adăpostesc vipera cu corn, iar în ape se află păstrăv. În peşteri întâlnim specii de animale mici, nepericuloase pentru om, precum şi urmele fosile ale unor animale care au trăit demult, cum ar fi ursul şi hiena de peşteră. Sub aspectul raionării geomorfologice, zona Anina se înscrie în unitatea montană şi deluroasă carpatică dezvoltată pe orogen alpin a Carpaţilor Occidentali, grupa munţilor Banatului, subdiviziunea podişurilor şi munţilor calcaroşi din cadrul sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă. Această subdiviziune formează regiunea mediană a munţilor Banatului, în care predomină relieful carstic reprezentat prin ample polii: Caraşova - Iabalcea - Brădet, aliniamente de doline: Câmpul Mărculeştilor, Buhui, Cărbunari, chei de tip canion: Caraş, Nera, Miniş, Gârlişte, izbucuri: Cârneală, Ochiul Beiului, Coronini, Padina Matei, peşteri: Prolaz, Comarnic, Buhui, ş.a.m.d. Principalele oportunităţi turistice ale zonei Anina sunt: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, formaţiuni carstice. De asemenea, zona oferă o serie de oportunităţi pentru practicarea sporturilor de iarnă, silvicultura si agricultura montanistică, cuprinse în Parcuri Nationale. O altă oportunitate specifică zonei este posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice în circuite mai largi sau mai restrânse si posibilitatea de a alcătui aceste trasee in functie de optiunea turistului. Se pot pune în valoare activităti ale modului de viată traditional: modul de locuire, mestesugurile, cresterea animalelor, cultivarea terenului, obiceiuri si traditii multiculturale. Această abordare integratoare presupune o grijă deosebită pentru fondul construit din Steierdorf – Anina, privit ca patrimoniu cultural si istoric. Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica. Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc., astfel au aparut Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, şi Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala. Zonele de agrement, folosite în principal de localnici sunt cele situate în apropierea lacurilor: Buhui, Mărghitaş şi Miniş.
1. Mina Anina – Puțrile I și II. 2. Biserica Catolica Steierdorf – Una din primele constructii ale colonistilor din Steierdorf. 3. Maial Livezi – Punct de Belvedere si zona Primelor Serbari Cimpenesti. Locul unde Mathias Hammer a descoperit Carbunele. 4. Cimitirul Catolic Sigismund cu Monumentul Funerar al Accidentului Minier Colectiv. 5. Viaductul si primul tunel - Schlucht – Traseul de Cale Ferata Anina – Oravita. 6. Gara Anina. 7. Remiza de pompieri Steierdorf. 8. Fostul Club Minier – actualmente Casa de Cultură a orașului. 9. Catedrala Ortodoxă Anina 10. Site-ul Ponor cu urmele de vegetatie si fauna marina in roca. 11. Pestera Ponor. 12. Pestera Tilva Zinei Ponor/Crivina. 13. Pestera Plopa. 14. Lacul Buhui. 15. Izbucul Carasului. 16. Grota Buhui. 17. Pestera Marghitas. 18. Lacul Marghitas. 19. Pestera Crivina. 20. Cheile Girlistelor. 21. Lacul Minis 22. Diverse puncte de belvedere.
IMPORTANT : CAZAREA SE POATE FACE IN ORICARE ZI A SAPTAMANII!!!
Toate ofertele include: -50% reducere la toate strandurile -20% reducere Aqua Park
Pachet 2 nopti Camera dubla baie proprie 128lei /cam /2per s/2nopti Camera dubla baie hol (baia deservaste doua camere) 115lei /cam /2pers /2nopti
Pachet 3 nopti + 1 gratis: Camera dubla baie proprie 235lei /cam /2pers /4nopti Camera dubla baie hol(baia deservaste doua camere) 210lei /cam /2pers /4nopti
Pachet 4nopti+1gratis Camera dubla baie proprie 285lei /cam /2pers /5nopti Camera dubla baie hol (baia deservaste doua camere) 255lei /cam /2pers /5nopti
OFERTA 1 MAI SI PASTI 2013 (29.04 – 06.05.2013) 3 NOPTI Camera dubla cu baie proprie – 295lei/cam/2pers/sejur – Camera dubla cu baia pe hol (baia deserveste 2 camere) – 245 lei/cam/2pers/sejur – 5 NOPTI Camera dubla cu baie proprie 405lei /cam/ 2pers/sejur – Camera dubla cu baia pe hol (baia deserveste 2 camere) – 355lei/cam/2pers/sejur – Tarif pat suplimentar/noapte – 20lei Oferta include: - 50% REDUCERE LA TOATE STRANDURILE - 50% REDUCERE PROGRAM “RASFAT” LA HOTELUL INTERNATIONAL - 20% REDUCERE AQUA PARK
Obiective Turistice
Cazare
Hartă
Imagini
Jurnal Turistic
Comunitate
Romania Tourist Info pe Facebook
Romania Tourist Info pe Twitter
RSS feed
